Nu ești singurul! sănătatea mintală a tuturor are de suferit
Dacă te gândești „Mda, trebuie să mă obișnuiesc cu ideea, să trec peste”, oprește-te. Ceea ce simți este real. Nu poți trece peste ce simți. Ci doar prin. Iată cum să faci față.
În această perioadă, la fel ca mulți alți oameni simt că sarcinile de lucru sunt mult mai dificil de realizat și chiar și activitățile zilnice de bază îmi par mai grele decât de obicei. Dacă îți sună cunoscut, nu ești singurul. Pandemia a afectat sănătatea mintală a tuturor și există date care să o demonstreze.
S-a discutat pe larg despre consecințele economice ale unei pandemii globale, dar efectul pe care îl are asupra sănătății noastre mintale colective este mai greu de cuantificat. Este aproape imposibil să rămâi acasă luni întregi, să anulezi evenimente pe care poate că le aștepți de ani de zile și să îți modifici chiar și rutinele de bază, cum ar fi modul în care cumperi produse alimentare, fără a resimți un impact semnificativ asupra sănătății tale mintale.
Conform datelor Mental Health America (MHA), mai multe persoane se confruntă cu deteriorarea sănătății mintale. Din ianuarie până în septembrie 2020, numărul persoanelor care au efectuat screening-urile de anxietate ale MHA a crescut cu 93% față de anul precedent. Screening-ul depresiei organizaționale a înregistrat o creștere cu 62% față de 2019. Înainte de sfârșitul anului, mai mulți oameni ca niciodată au încercat să afle dacă suferă de anxietate sau depresie.
Toate datele de mai sus înseamnă că nu ești singurul. Problemele de sănătate mintală sunt o reacție naturală la un eveniment traumatic continuu, cum ar fi o pandemie.
De ce o pandemie amplifică problemele de sănătate mintală
Pandemia a interferat cu majoritatea aspectelor din viața noastră, dar izolarea care s-a adăugat la perioadele de carantină, distanțarea socială și evenimentele anulate reprezintă cel mai mare preț plătit de sănătatea noastră mintală colectivă. Nu se rezumă doar la faptul că ne lipsesc prietenii și familia. Legăturile sociale pe care le avem formează sisteme de suport și rețele de siguranță. Atunci când acestea se reduc sau lipsesc, simptomele de anxietate sau depresie pot crește.
Vicepreședintele MHA pentru sănătate mintală, Debbie Plotnick, a explicat că unul dintre modurile în care acest lucru se poate manifesta – în special la tineri – este auto-vătămarea. „În noiembrie, 53% dintre cei cu vârste cuprinse între 11 și 17 ani (deci mai mult de jumătate dintre aceștia) au raportat că au gânduri frecvente de sinucidere sau auto-vătămare.”
Unul din motivele principale, nu doar pentru gândurile de auto-vătămare în rândul tinerilor, ci și pentru problemele de sănătate mintală ale oamenilor de toate vârstele, este distanța pe care am fost nevoiți să o păstrăm între noi. „Am întrebat (persoanele care au efectuat sondaje MHA) ce îi supără – și cum vă spuneam, nu sunt toți tineri – și răspunsul a fost singurătatea și izolarea.”
Ar putea părea că izolarea nu este la fel de rea precum alți factori de stres care rezultă din pandemie – pierderea unor venituri, modificări ale programului – dar este una crucială. Avem nevoie de ceilalți și, deși conexiunile digitale, precum întâlnirile pe Zoom sau petrecerile de pe Discord sunt un bun substitut, este dificil să fim departe de oamenii la care ținem atât de mult.
Și apoi mai există impactul practic. Începând cu septembrie 2020, un sfert dintre adulții din SUA au declarat că au avut dificultăți cu plata facturilor de la începutul pandemiei, potrivit unui sondaj al Pew Research Center. Cu toate acestea, acest număr crește la 46% în rândul gospodăriilor cu venituri mai mici. „Cei care au locuri de muncă se simt foarte recunoscători”, a explicat Plotnick. „Pentru cei care își pierd locul de muncă, acest lucru este sfâșietor.”
Când sistemele practice de suport – cum ar fi stabilitatea financiară, rutinele precum mersul la serviciu sau la școală sau chiar petrecerea timpului liber cu prietenii și cei dragi – se reduc, gestionarea stresului devine mai dificilă. Acest lucru duce la creșterea anxietății și a simptomelor depresive.
Anxietatea este o reacție normală la traume și stres, dar sentimentul de a fi mereu „în gardă” și de a fi pregătit pentru ce e mai rău poate continua chiar și după ce amenințarea inițială a dispărut. Și când evenimentul traumatic este în curs de desfășurare – cum este în cazul unei pandemii – acest lucru poate duce la metode dăunătoare de a face față dezastrului iminent, ca și când acesta ar fi întotdeauna pe cale să se declanșeze.
Pe de altă parte, depresia poate fi caracterizată printr-o varietate de simptome, inclusiv oboseală constantă, pierderea poftei de mâncare, lipsa speranței și dificultăți de concentrare. Aceste simptome sunt agravate atunci când există o modificare majoră în rutinele noastre – și mai ales, atunci când este imposibil să creăm altele noi asemănătoare. Pur și simplu, dacă te lupți cu nivelul de motivație, starea de dispoziție, obiceiurile zilnice și cu statul în acasă preț de săptămâni sau luni întregi, toate acestea nu te vor ajuta să îți amintești că ai nevoie să ieși la aer curat, să mănânci bine sau să socializezi.
Niciunul dintre aceste lucruri nu înseamnă că urmările măsurilor de siguranță împotriva pandemiei sunt rele. Dar este firesc ca respectarea lor să aibă un impact negativ asupra sănătății noastre mintale. Ceea ce face cu atât mai esențial apelarea la ajutor sau instituirea unor obiceiuri constructive noi, ori de câte ori este posibil.
Ce poți face în legătură cu asta
Nu există răspunsuri ușoare la rezolvarea crizelor de sănătate mintală din timpul unei pandemii. Ar fi prea simplist să spui „Consultă un doctor” sau „Sună la linia telefonică națională pentru prevenirea suicidului” – deși, dacă oricare dintre aceste lucruri îți pot fi de folos, atunci nu ezita să apelezi la ele. Cu toate acestea, chiar și consultarea unui medic poate fi stresantă în timpul unei pandemii. Deci, dacă e o luptă să faci un pas prea mare, poți începe cu pași mici.
„Da, oamenii pot merge la medicul lor. Majoritatea oamenilor nu o fac imediat ”, a explicat Plotnick. Pentru mulți oameni, este mai ușor să efectueze un test online decât să meargă la un specialist pentru a face ceea ce, în unele cazuri, ar putea fi același test.
Cu toate acestea, chiar și acceptarea că ceea ce simți este firesc poate fi un prim pas important. Când te simți pregătit, poți încerca să apelezi la un terapeut, să vorbești cu niște prieteni sau chiar să discuți cu medicul tău despre posibilitatea de a lua medicamente sau alte tratamente. Dar, mai presus de toate, încearcă să vezi că, la fel ca orice boală fizică, ceea ce simți este real, este normal și că există posibilitatea de a face un plan pentru tratarea simptomelor.
Sursa: